Radu Pricop, soțul Ioanei Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, a ajuns la DNA în jurul orei 11.00.
El a plecat, în jurul orei 12.00, de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), urmând să revină în fața procurorilor pentru a da declarații în zilele următoare.
Radu Pricop a luat act de faptul că are calitatea de suspect, însă nu a vrut să facă niciun fel de declarație în fața anchetatorilor, el spunând că, mai întăi, vrea să își angajeze un avocat, au precizat, pentru Mediafax, surse din cadrul DNA.
Astfel, ginerele fostului șef al statului le-a spus procurorilor anticorupție că va reveni în zilele următoarea pentru a da explicații în legătură cu acuzațiile care i se aduc.
Avocatul Radu Pricop este urmărit penal pentru fals și înșelăciune în dosarul „Moșia Brătienilor”, privind retrocedări ilegale de terenuri din Argeș, în care este implicată și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca parte civilă.
Dosarul a ajuns la Direcția Națională Anticorupție (DNA) după ce DIICOT și-a declinat competența, în 16 martie.
Inițial, cazul a fost anchetat de procurorii de la Parchetul instanței supreme. Această structură și-a declinat competența în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care, la rândul său, a stabilit că nu este competentă de ancheteze acest caz.
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), în 11 aprilie 2014, a fost începută urmărirea penală în acest dosar privind restituirea unor proprietăți, iar în 26 mai 2014 a fost dispusă urmărirea penală și în cazul lui Radu Pricop, ginerele fostului președinte Traian Băsescu, pentru fals și înșelăciune.
Alături de Radu Pricop, în acest dosar sunt vizate alte 11 persoane.
Presa a relatat că dosarul vizează un teren de 90 de hectare din localitatea Ștefănești (Argeș), care a aparținut familiei Brătianu și care ar fi fost retrocedat ilegal.
Astfel, Radu Pricop ar fi cumpărat, împreună cu cele 11 persoane vizate în dosar, drepturi de moștenire asupra terenului respectiv de la urmașii familiei Brătianu. După ce a câștigat mai multe procese în instanță cu statul român, Radu Pricop și partenerii săi au obținut de la ANRP despăgubiri de 10 milioane de euro, folosind însă documente false.